Tentativa de evadare a imigranţilor a fost dejucata în primele ore ale diminetii.

Şaizeci de persoane care au fost prinse încercând să iasa de pe teritoriul Romaniei pe o barca, au fost reţinute astăzi, la Constanta, spune Politia de Frontiera Romana.

"Am reţinut un grup de şaizeci de imigranţi, care încercau să scape din Romania," a declarat secretarul adjunct al Politiei de frontiera, Dan Cupusca, pentru inventie.net.

Imigranţii, care toţi beneficiază de prestaţii de stat, au declarat că condiţiile în Romania au ajuns atât de îngrozitoare incat au încercat să fugă inapoi in tara lor din Africa de Vest, Angola.

Unul dintre imigranţi s-a rugat cu lacrimi de Politia de Frontiera Romana pentru a fi lăsat să plece: "Implor Politia de Frontiera Romana să ne lase să plecam. Vreau doar sa traiesc in tara mea, sfasiata de razboi, cu foamete si saracie decât în Romania. Vrem doar să se întoarcem la patriile noastre departe de acest loc îngrozitor si mizerabil. "

Deţinuţii imigranţi s-au răsculat după ce au auzit ca nu vor fi lasati sa plece, dar ordinea a fost restaurată, după ce Politia de frontiera le-a promis ca cazul lor va fi re-audiat peste sase ani.

Daca privesti harta Europei, ochii iti sunt imediat atrasi de curbura extrem de particulara a Muntilor Carpati. Cuprinsi intre paralele 45-46 si meridianele 23-26, ei sunt amplasati parca in centrul continentului. Imaginile aeriene obtinute de la mare inaltime ne pot duce cu gândul la forma sinuoasa a unui sarpe urias, care incearca sa-si inghita coada. Cel mai inalte piscuri nu depasesc 2500 de metri inaltime, dar asta nu-i impiedica sa fie impunatori si, câteodata, inaccesibili. Dar ceea ce atrage atentia atunci când ii strabati cu pasul este marea varietate a formelor in care par sa se fi constituit.
De la culmile specific vulcanice ale Apusenilor, la formatiunile calcaroase ciudate ale Ciucasului si semetia Fagarasilor, muntii Carpati te surprind si parca te obliga sa nu-i treci cu vederea.
Piscuri, tancuri, lacuri glaciare, pietre ciudate, iti pun la incercare imaginatia.
Dar cea mai misterioasa formatiune, pare sa ramâna stânca din Bucegi care a fost numita “Sfinxul” si care are o asemanare tulburatoare cu Sfinxul egiptean.



Dintotdeauna oamenii si-au pus intrebarea daca aspectul ei particular a fost efectul eroziunii sau avem de-a face cu o lucrare realizata de mâna omului. Nu exista nici un document care sa ne ajute, nici o indicatie care sa ne indice provenienta acestui monument megalitic.

Exista doar “Sfinxul”.
Poate fi el rezultatul capriciilor vremii? E indoielnic, având in vedere perfectiunea formelor.
Din orice unghi l-am privi constatam ca avem de-a face cu o reprezentare antropomorfa. E destul de dificil sa-ti imaginezi ca vântul si ploile s-au straduit sa daltuiasca o stânca care sa reprezinte un cap omenesc. Si nu orice fel de cap. Ci unul impunator, misterios, degajând o forta si autoritate greu de obtinut si de catre un sculptor talentat.
Spatiul liber din jurul acestui simulacru, te duce cu gândul la un amplasament anume ales. De acolo de sus, de la inaltimea muntilor, stânca pare sa vegheze ca un adevarat “Pazitor al pragurilor”.
Daca “Sfinxul” a fost inaltat de oameni, oare când s-a produs acest lucru si cine erau acesti oameni? Cât de departe putem sa ne lasam purtati d imaginatie pentru a afla din ce motive acei oameni l-au creat?
Unii cercetatori considera ca ar fi vorba de un simulacru al zeului primordial Saturn. Oare ce fel de societate si cât de departe in negura vremurilor a avut nevoie de acest fel de coagulare a credintelor si sperantelor, incât sa ridice la mare inaltime (probabil cu mari eforturi) imaginea din piatra a unei figuri umane?
In ultimul timp, multi cercetatori afirma ca mineralul, prima treapta a evolutiei vietii, este depozitarul informatiei imemoriale. Multe monumente megalitice, a caror utilitate a fost initial decodificata ca o modalitate de a masura timpul sau a observa mersul astrilor, s-au dovedit ulterior (in lumina cercetarilor recente) a fi depozitarele unor informatii continute in câmpul energetic degajat de ele, câmp dovedit ulterior a avea influente benefice asupra celor ce puteau interfera cu acesta (vezi menhirele de la Carnac, considerate astazi pietre vindecatoare).
Sfinxul românesc din Bucegi, nu are doar aspectul sfinxului, ci si atributele misterioase ale acestuia. Orbita sa de piatra, pare sa accepte imaginea unei lumi care trebuie privita cu ingaduinta, care are multe de invatat si mare nevoie de ajutor. Atunci când te afli inpreajma lui, ai senzatia ca veacurile nu iti sunt destinate tie, biet muritor, decât daca intelegi care iti e rostul.
De aici, de sus, eu pot privi fiecare fapta a voastra, pare sa spuna cel ce strajuieste inaltimile Bucegilor. Toate lucrurile si intâmplarile la care am fost martor sunt pentru mine fapte previzibile.
Rolul meu este cel de straja a neamului care a trait cândva aici, care vietuieste si astazi, dar care din pacate, si-a uitat radacinile si rostul.
Câte natiuni se pot mândri cu un Sfinx inaltat pentru ele?
Câte natiuni se pot raporta la inspiratele initiative ale stramosilor, cunoscatori de taine ancestrale, care au avut forta de a daltui in piatra, arhetipul maretiei?
Sfinxul din Bucegi este cunoscut astazi doar ca o destinatie turistica. Oamenii vin, se uita la el, percepându-l ca pe inca un punct bifat din agenda excursiei.
Exista insa in tara aceasta oameni simpli, daruiti de Dumnezeu cu puteri vizionare, care stiu ca Sfinxul Bucegilor sta intr-adevar de paza.
Vizionara Valentina, femeie oarba din Iasi, a descoperit ca un important suvoi de energie, de aceeasi calitate cu cea care alimenteaza complexul de la Gizeh, scalda si Sfinxul nostru din Bucegi. De asemenea, ea afirma ca subteranele nedescoperite ale acestuia ascund o adevarata arhiva, din timpuri imemoriale, la care oamenii vor avea acces dupa multi ani.
“Acolo e trecutul omenirii! Dar nu-i omenirea de acum doua mii de ani. E cu mult mai demult, e demult, demult, tare mult inainte.”
“Sfinxul din Bucegi este ocrotitorul pamântului pe care locuim. De fapt, in Bucegi, la Sfinx vine un suvoi foarte puternic de energie.” (…)”Atunci când cu stiinta care va fi pe pamânt va birui cineva sa ajunga sub muntii Bucegi, va da peste toate aceste inscrisuri si documente insemnate si, dupa semnele acelea va sti ce are de facut. Dar asta se va intâmpla numai dupa ce suvoiul de energie de deasupra va slabi…”
Noi, traitorii de pe acest pamânt, nu avem calitatile extrasenzoriale ale Valentinei.
Dar, atunci când ne aflam in preajma Sfinxului din Bucegi, reziduuri de memoie ancestrala ne spun ca nu este intâmplator faptul ca aceasta daltuire antropomorfa sta de straja pe culmile Bucegilor, in România.
Intuitia ne spune ca, daca este purtatoarea unui anume mesaj, acesta va putea fi receptionat in folosul intregii umanitati.
Misiunea noastra ar putea fi aceea de decriptor al informatiilor posibile, atât de bine pazite de Sfinxul Bucegilor.

Exista unele zone in tara noastra in care realitatea este invaluita in mister, atat de misterioase incat par din alta lume.

Biserica din piatra de la Sinca Veche

Situat in frumoasa Tara a Fagarasului, Sinca Veche este un fascinant si stravechi sat romanesc care a avut candva patru biserici, trei de lemn si una din piatra; in prezent pastrandu-se doar biserica de piatra, care este si cea mai veche. Aceasta a fost construita pe locul unui strabun loc sacru despre care cercetatorii spun ca are o vechime uluitoare de circa 7.000 de ani. Cu toate ca exista numeroase voci care afirma ca biserica a fost unul dintre primele locuri de cult crestin din Dacia, o parte a specialistilor atrage atentia asupra inscriptiilor ne-crestine de pe unul dintre peretii altarului. Conform preotului Silvestru Popovici din Sinca Veche, acest perete face parte din biserica interioara, din pestera, care a fost in mare parte distrusa de catre cei care au sapat de-a lungul veacurilor in cautare de comori.

Incarcatura subtila a acestui loc se manifesta uneori prin aparitii inexplicabile de sfere de lumina, cruci si semne stranii. Pe unul dintre pereti se mai poate observa o sculptura a unui cap de dac cu barba, plete si cusma. Zona mai este celebra in randul initiatilor deoarece aici, in prejma marilor sarbatori religioase, unii oameni spun ca aud coruri care canta cantece de o frumusete nelumeasca. Toti cei care au auzit corul din alta lume au fost frapati de faptul ca, desi muzica parea bisericeasca, iar cuvintele se auzeau clar, nu reuseau sa retina sensul lor. Termenii nu sunau romaneste si totusi nu pareau straini de limba romana arhaica. Sa fi fost cantece in limba daca?

Despre sacralitatea acestui loc vorbesc numeroase intamplari, precum povestea lui Gheorghe Moldovan, un localnic urmarit de Securitate in anul 1953 pentru colaborare cu Rezistenta Anticomunista din Fagaras. Moldovan viseaza niste fiinte de lumina care-l avertizeaza si-l sfatuiesc unde sa se ascunda pentru a nu fi gasit. 43 de ani mai tarziu, in 1996, reporterul TVR Lucian Babeanu a intrat in pestera dorind sa traga cateva cadre si cu aceasta pentru o emisiune cand, spre stupoarea cameramanului, camera video a inceput sa porneasca si sa se opreasca singura, neraspunzand la comenzi. Crezand ca aparatul de filmat este defect, echipa a parasit pestera, iar in studiouri, cand au vizionat ceea ce se inregistrase, au avut surpriza sa observe sfere de lumina stralucitoare care roiau in adancul bisericii…

pestera a lui Zamolxis?

Pe malul Oltetului, intr-o ambianta de vis, in mijlocul naturii ne priveste ochiul negru al unei pesteri in care a fiintat odinioara insusi Zamolxis, Zeul-Om atat de iubit de daci. Numita printre altele, pestera lui Zamolxis, Pestera lui Pahomie sau Pestera Polovragi, formatiunea carstica din muntii Olteniei ascunde taine nebanuite. Profesorul Nicolae Simionescu dezvaluie o parte din denumirea de Polovragi, sugerand ca se trage din existenta unei campii “Poleo” unde se adunau vracii si initiatii dacilor. Ermitii daci erau capabili sa vindece toate bolile vremurilor cu ajutorul plantei magice numita Polovraga, planta disparuta in zilele noastre. Polovragi este, de asemenea, pestera descrisa de Mihai Eminescu in poemul “Memento mori”.

Conform legendelor, Zamolxis era detinator al unor puteri uluitoare, fiind capabil sa-si schimbe dupa dorinta infatisarea din tanar in batran. Prin pestera Polovragi, zeul suprem al geto-dacilor intra in adancuri pentru a iesi peste munti la cetatea Sarmizegetusei. Cand speologii au cercetat pestera in premiera, acum circa 100 de ani, au fost uluiti sa descopere urme de picioare umane incaltate, vechi de 2.000 de ani, fara indoiala urme de daci.

Zvonurile despre comorile dacice ascunse in Polovragi au atras sumedenie de rauvoitori si aventurieri lacomi. Toti acestia au avut parte de morti tragice in incercarile lor nesabuite de a tulbura linistea locului. Se spune ca blestemul lui Zamolxis inca vegheaza locul. Stau marturie zecile de cazuri, povestite in popor, despre ciobani carora le-au disparut oile, vacari care au ramas fara vacile din fata ochilor, nuntasi carora le disparea de pe mese bautura si mancarea - lasandu-i muti de spaima si bolnavi de nebunie.

Entuziastii fenomenelor paranormale numesc zona “Triunghiul Bermudelor din Oltenia". O intamplare demna de retinut este acea care vizeaza cunoscutul obicei al lui Tudor Valdimirescu de a reveni pentru rugaciune in preajma zidurilor Manastirii Polovragi. O iscalitura a sa ramasa in manastire se adauga variantei neoficiale in care o sosie a sa ar fi fost ucisa de eteristi, pe cand Domnul Tudor, un initiat al vremii, a ramasa in manastire pentru a trai deghizat in calugar pana la sfarsitul vietii.

Comorile din Baragan

Pentru majoritatea romanilor, Baraganul nu este altceva decat o campie nesfarsita unde iarna musca viscolul, iar vara soarele arde ucigator. Insa, foarte putini oameni cunosc suita de mistere care invaluie oceanul de campie dintre Marea Neagra, Carpati si Dunare, un taram evocat deseori de Panait Istrati si Fanus Neagu. Conform legendelor locale, in pamanturile campiei se afla ingropate numeroase comori pazite de blesteme crunte. Undeva intre Calarasi si Lehliu se gaseste satul Dor Marunt, celebru nu demult pentru frumosii armasari care alcatuiau cea mai mare herghelie de cai de rasa din Baragan. Aici se afla, insa, ingropate si comori stravechi strajuite de flacari ireale, de un albastru nelumesc care danseaza in puterea noptii pe necuprinsul campurilor.

Celebru in acest sens este locul denumit La Movila, unde, inainte de Revolutia din 1989, un satean a descoperit in timp ce ara, un ulcior plin cu bani de aur. Fire marinimoasa, localnicul i-a impartit frateste cu ceilalti sateni. Nu a durat mult pana cand despre aceasta isprava a aflat si Militia, care s-a autoinfintat si a confiscat taranilor toate monedele gasite.

Soarta blestemata a comorilor este intarita de povestea lui Gheorghe Prepelita, un satean care a descoperit peste 100 de monezi de aur. Prepelita nu a suflat un cuvant, dar satenii vedeau cum neamul lui isi construieste case si grajduri noi, se imbraca scump, isi cumpara turme de oi si vite. Blestemul comorii nu dormea: la 7 luni de la descoperirea averii, nevasta lui Prepelita se arunca fara motiv intr-o fantana. La cateva saptamani dupa, ginerele sateanului are aceeasi soarta, pentru ca, peste un an de zile, fiica lui Prepelita sa se spanzure de aceeasi fantana.

La fel de sinistru este - spun legendele - si blestemul comorii lui Pintecan, un alt satean care a gasit un butoias cu galbeni de aur ingropat la radacina unui nuc. In noaptea imediat urmatoare, “norocosul” Pintecan aude in vis o voce care-i porunceste sa construiasca o biserica pe locul unde a descoperit banii sau il va ajunge blestemul comorii. Dimineata, Pintecan a ignorat visul, grabit sa se imbogateasca. Si-a impartit comoara in familie si s-a apucat de afaceri prospere. La doi ani de la eveniment, cand se intorcea acasa si-a gasit baietelul de doi ani spanzurat intre gratiile de la patut. In noaptea nenorocirii, a visat din nou aceeasi voce care l-a avetizat ca daca nu face biserica, va fi lovit de necazuri si mai mari. Socat, omul a construit cea de-a doua biserica a satului, care este vizibila si astazi.

Costesti, locul unde duhurile dau cu pietre

Localitatea Costesti din judetul Arges a figurat acum cativa ani in toiul dezbaterilor specialistilor in paranormal. Cazul in sine a fost observat si filmat de numerosi martori oculari, ceea ce-i da un plus de credibilitate. Totul a inceput in noaptea zilei de 20 martie 1997, cand asupra casei familiei Panait Draghici s-a abatut din senin o ploaie de pietre de diferite dimensiuni, in urma careia atat proprietarii, cat si vecinii lor s-au ales cu o spaima sora cu moarte, precum si cu acoperisurile distruse si ferestrele sparte. Dupa prima seara “paranormala”, ploaia de pietre a continuat a doua zi, tot la lasarea serii. Pana in noaptea de 24 martie, inainte de sarbatoarea de Bunavestire, intamplarea s-a repetat consecutiv in fiecare seara, politia locala din Costesti rezumandu-se la a observa ciudatul fenomen alaturi de tot satul, dupa care a intocmit un raport de pagube si distrugere fara faptas. Dupa Bunavestire, ploaia de pietre a incetat brusc. Linistea a durat doar pana pe 29 august 1997, cand tirurile de pietre aruncate de maini invizibile au reinceput mai violent decat in primavara. Oamenii au apelat la Georgica Cretu, preotul paroh din Costesti care a venit in casa lor chiar in timpul unei ploi de pietre pentru a citi cu glas tare Moliftele Sfantului Vasile cel Mare. Spre surprinderea tuturor, pe intreaga durata a slujbei atacul a incetat, pentru a reincepe insa la scurt timp dupa aceea…

Culmea manifestarilor bizare din Costesti s-a inregistrat pe 4 septembrie 1997. In acea zi, mobilele au inceput sa se miste prin casa dintr-o camera in alta, mutate parca de niste carausi invizibili. Peste doar cateva zile, crestinii urmau sa sarbatoreasca Nasterea Prea Sfintei Fecioare Maria. Linistea s-a asternut de atunci asupra gospodariei familiei Draghici. Entuziastii fenomenelor paranormale sunt de parere ca atacul s-a datorat unor demoni sau unor furtuni magnetice. Altii inainteaza ipoteza unui fenomen evident de Poltergeist. Faptasa ar fi fost Achilina Marciuc, o femeie care pe parcursul intregii sale vieti s-a certat cu familia Draghici. Mai mult, in timpul acceselor sale de furie, batrana Achilina arunca cu pietre in casa vecinilor sai. Achilina Marciuc a murit singura intr-o mizerie crunta pe data de 11 august 1987. Se pare ca spiritul neadormit al batranei i-a urat atat de mult pe membrii familiei Draghici, incat a dat cu pietre in casa vecinilor atat in lumea acesta, cat si de pe lumea cealalta…

Poeni, satul blestemat de lupi…

Satul Poeni de la poalele Muntilor Poiana Rusca ascunde niste intamplari care ar face cinste oricarui roman de groaza marca Stephen King. Cazul cuprinde o serie de atacuri ale lupilor indreptate asupra mai multor sateni. O femeie, Maria Sarbu, a fost chiar omorata si devorata de ceea ce, la prima vedere, pare un lup. Insa toti zoologii afirma ca, de obicei, lupii nu ataca oamenii decat daca sunt turbati, ceea ce in povestea de fata este putin probabil. Totodata, in nicio circumstanta lupii nu devin mancatori de oameni, fenomen care se intalneste doar in cazul tigrilor, leilor si leoparzilor. Misterul de la Poeni se adanceste si mai mult daca luam in calcul faptul ca in zona respectiva nu mai existau lupi de peste o suta de ani.

Batranii satului sunt de parere ca faptasul nu a putut fi in ruptul capului un lup obisnuit, ci ca animalul care a atacat oamenii din Poeni a fost un lup necurat, un strigon, cum se spune in aceste parti strigoiului. Cei care au scapat povestesc ca fiara din alta lume arata precum un caine mare, negru cu blana zburlita, care nu lasa urma pe zapada sau prin praf atungi cand fuge, ca si cum ar fi plutit. De asemnea, povestile spun ca aratarea disparea instantaneu daca oamenii apucau sa-si faca semnul crucii sau sa roasteasca o rugaciune. Drac sau suflet neadormit de strigoi, nu se stie exact ce a atacat satul Poeni. Oamenii sunt de parere ca povestea neamului muscat de fiara necurata incepe acum peste doua sute de ani, cand cineva din familia respectiva ar fi omorat un alt satean pentru a-i fura o arma foarte valoroasa. Cel ucis era unicul fiu al unei batrane care in ziua inmormantarii ar fi aruncat in cimitir un greu blestem asupra neamului ucigasului fiului sau.

Balta Vrajitoarelor

Satul Boldesti. Padurea Boldu-Creteasca. Langa Bucuresti, la doar 30 de minute distanta de padurea Cernica, exista o balta blestemata, recunoscuta si temuta inclusiv in prezent de localnici. Ascunsa in mijlocul padurii Boldu-Creteasca, balta este la prima vedere un banal ochi de apa de dimensiuni mai mult decat modeste, cu un diametru de doar 5 metri. In ciuda aparentei obisnuite, se spune ca peticul de apa este inconjurat de forte din alte lumi si este loc de manifestari inexplicabile.

Faima baltii este demult cunoscuta de vrajitoarele tiganci care se aduna din lumea intreaga aici, in prejma noptilor de Sfantul Gheorghe, Sanziene si Sfantul Andrei, atunci cand se spune ca se deschid temporar portile spre celelalte taramuri. Balta este un loc al puterii transmis din generatie in generatie in randul vrajitoarelor. Se pare ca orice vraja, blestem sau dezlegare spuse pe malul acestei mici balti ascunse la marginea Bucurestilor se indeplineste negresit. Parca pentru a adauga un miez de adevar in povestea vrajitoarelor, exista oameni care au observat in preajma baltii o serie de fenomene ciudate precum fulgere globulare si furtuni iscate din senin in perimetrul restrans al baltii. De asemenea, numeroase animalele (cai, vite, oi, capre, caini sau pisici) refuza sa bea apa de aici, preferand parca sa moara de sete decat sa se adape din balta.

Balta, care are o adancime de doar un metru si jumatate, nu seaca, nu se mareste, nu se micsoreaza niciodata - indiferent daca este seceta sau ploua abundent. Cu toate acestea, conform legendelor, balta pare a nu avea fund: oamenii din zona spun ca au aruncat in ea un bolovan greu de 20 de kilograme. Acesta ar fi disparut fara urma in doua saptamani…

Oras in centru României (in judetul Prahova), situat pe râul Slanic (afluent al râului Varbilau), in zona de Curbura a Subcarpatilor, la altitudinea de 413 m, la 45 km N de municipiul Ploiesti (resedinta judetului Prahova). Statiunea deschisa tot timpul anului, de importanta nationala, cu o clima temperata specifica dealurilor impadurite, caracterizata prin veri placute (temperatura medie in luna iulie este de 19,5°C) si ierni relativ blânde (temperatura medie in ianuarie este de -3,5°C). Temperatura medie anuala este de 9°C si media anuala a precipitatiilor este 750 mm.
Aerul de la Slanic este unic in felul lui. A spune despre aerul de aici ca este 'curat' nu este suficient. Fara sa articulez vreo figura de stil, pot spune ca la Slanic aerul este cristalin. Simti respiratia padurii ingemanata cu suflarea blanda a unei mari sarate pe care ochiul nu poate sa o vada. Tot ce a ramas este urma marilor de mult timp disparute care au lasat o bogatie insemnata: sarea. Dincolo de sclipirea de clestar a muntelui de sare, la Slanic chiar si lumina are o stralucire aparte, intr-atat de curata este atmosfera din acest loc.
Istoria Slanicului este consemnata inca din anul 1532. Mai apoi, in 1685, Spatarul Mihail Cantacuzino cumpara jumatate din mosia Slanic pentru a deschide ocne. In timpul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, in 1865, sunt inaugurate exploatarile sistematice de sare.

Pentru frumusetea locurilor, dar si pentru efectele binefacatoare asupra sanatatii, la Slanic Prahova au poposit sute de mii de turisti inca de la inceputul secolului al XIX-lea, de cand este recunoscuta ca statiune balneoclimaterica. Fara a face o enumerare cu pretentia ca ar fi exhaustiva ori selectiva, putem aminti printre oaspetii de seama care au poposit aici, pe Regele Carol I, Victor Emanuel Regele Italiei, Wilhelm al II-lea - Imparatul Germaniei, Hirohito - Imparatul Japoniei, George - Regele Greciei, Gustav al VI-lea - Regele Suediei, alti suverani si sefi de stat, savanti, personalitati ale lumii artistice, culturale, medicale si tehnice, iar enumerarea ar putea continua.

Statiunea s-a bucurat de atentie si pentru valoarea comerciala a zacamantului de sare. Avand un volum estimat de aproximativ 7,5 milioane mc, aceasta uriasa lentila de sare ar putea satisface necesarul pentru consumul domestic al populatiei planetei timp de patru sute de ani. Insusi Imparatul Napoleon l-a trimis pe cunoscutul scriitor Stendhal la Slanic in primii ani ai secolului al XIX-lea, pentru a procura sare.

Beneficiind de pozitia sa geografica, in zona de curbura a Subcarpatilor, la altitudinea de 413 m, statiunea Slanic Prahova beneficiaza de clima temperata specifica dealurilor impadurite, caracterizata prin veri placute (temperatura medie in luna iulie este de 19,5oC) si ierni relativ blande (temperatura medie in ianuarie este de -3,5oC). Activitatea de turism balnear se desfasoara aici pe intreg parcursul anului. Temperatura medie anuala este de 9oC, iar media anuala a precipitatiilor este 750 mm.

Statiunea Slanic Prahova dispune de o gama larga de factori naturali de cura ce permit tratarea afectiunilor pulmonare si cele ale aparatului respirator superior. Climatul colinar relaxant, precum si microclimatul de salina cu temperatura si umiditate constante asigura conditiile optime pentru ameliorarea starii de sanatate a persoanelor de toate varstele, care sufera de urmatoarele afectiuni:
- bronsita cronica
- astm bronsic
- bronhopneumopatie cronica obstructiva
- emfizem pulmonar
- rinosinuzite cronice
- rinita alergica
- infectii recurente ale cailor respiratorii superioare

Izvoarele cu apa minerala ce contine compusi ai calciului, clorului, sodiului, sulfului (utilizate inca din 1885, cand statiunea a inceput sa se dezvolte) si lacurile (Baia Baciului, Baia Rosie, Baia Porcilor, Lacul Verde) cu concentratie mare de sare, sunt folosite la tratarea unor boli reumatismale degenerative si diartritice (spondiloze cervicale, dorsale si lombare, artroza, poliartroza, tendinita, tendimiozita, periartrita scapulohumerala), celor aflati in stari posttraumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi ale membrelor, tratate prin metode chirurgicale si vindecate, dupa artroze), celor acuzand boli ale sistemului nervos periferic (pareze usoare, sechele vechi ale poliomelitei, urmari dupa polinevroze) boli ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica, metrosalpingita cronica), boli respiratorii (bronsita cronica si traheobronsita, astmul alergic), boli dermatologice (psoriasis, ichthyosis incipient, dermatita keratotica), si desigur boli vasculare (varice incipientes, erythremelalgia).


Facilitati pentru bai cu ape minerale calde in cazi, bai reci in lac, aplicari de namol cald, pentru tratamente ginecologice si pentru electroterapie. Vechea mina de sare (Unirea) a fost transformata in sanatoriu - la adancimea de 210 m - pentru tratamentul bolilor respiratorii in microclimatul de aer sarat. Statiunea dispune de complex balnnear ca si de multe vile, pavilioane si case private pentru cazare. Turismul intensiv din zona este seterminat si de existenta, la Slanic a unui munte neacoperit de sare (rezervatie naturala) si de existenta pitorescului lac al Miresii (sau Grota Miresii, 425 m patrati, 20 m adancime) care s-a format in 1914, prin prabusirea unei mine de sare.

Mina UNIREA
Lucrarile de deschidere au inceput in februarie 1938 iar exploatarea propriu-zisa s-a efectuat intre anii 1943-1970.
Exploatarea s-a facut descendent, taierea orizontala si verticala s-a realizat cu haveza, derocarea prin impuscare, iar transportul se efectua cu vagoneti pana la put si mai departe la suprafata unde se afla amplasata instalatia de preparare si expeditie.
Mina este alcatuita din 14 camere cu profil trapezoidal cu 10 m deschidere la tavan si 32 m la talpa, inaltime 54 m si inclinatie a peretilor de 60 grade. Diferenta de cota intre suprafata si vatra minei este de 208 m. S-au excavat 2,9 mil. metri cubi de sare gema.
Dupa 1970 mina devine obiectiv turistic cu amenajari adecvate pentru agrement si tratament al maladiilor respiratorii. In subteran este amenajat un sanatoriu cu dotare corespunzatoare: paturi, scaune, mese pentru bolnavii astmatici carora li se asigura asistenta medicala de specialitate. In alte camere sunt amenajate terenuri de fotbal si handbal, pista de alergari si chiar un muzeu istoric in sare, denumit de autorul ei, sculptorul Iustin Nastase, "Sala Genezei", in care se pot admira busturile lui Traian si Decebal si alte elemente reprezentative ale popoarelor dac si roman.

La fel de semnificative sunt bazorelieful lui Mihai Viteazu si bustul marelui poet roman Mihai Eminescu, opere realizate in sare de artistul local Oana Brezeanu.
Accesul in mina Unirea se realizeaza cu ajutorul liftului (coliviei) pe putul 23 August.

Mina MIHAI


Amplasata pe verticala locului deasupra minei Unirea de care este separata printr-un planseu de 40 m grosime.
Mina a fost deschisa in 1912 si se compune din 6 camere cu profil trapezoidal deschidere la tavan 12 m, inclinatie pereti 60 grade, deschidere in talpa 37 m si inaltimea de 66 m. Exploatarea s-a facut descendent, extragandu-se de aici 462 mii metri cubi de sare gema pana in anul 1942 cand a inceput deschiderea minei Unirea. Aici s-a introdus pentru prima data iluminatul electric intr-o mina de sare din tara noastra.
Dupa 1970 in aceasta mina se organizeaza concursuri nationale si internationale de aeromodelism, ocazie cu care este permis si accesul turistilor.
In toamna anului 1994 complexul minier devine impracticabil, urmare a fenomenului natural de dizolvare a sarii sub actiunea apelor freatice si pluviale, care dreneaza pe putul 23 August si inunda mina Unirea. Debitele apelor scapate pe put, de agresivitate catastrofica, creaza caverne imense incat specialistii veniti pentru evaluarea dezastrului pledeaza pentru inchiderea definitiva a obiectivului.
Ideea salvatoare apartine cercetatorului Scrob Eugen de la I.S.P.H. Bucuresti si este pusa in aplicare de catre lucratorii hidrotehnisti apartinand societatii Emivas Rastolnita, cu concursul nemijlocit al minerilor Salinei Slanic.
Pe durata a 4 ani lucrarile au vizat regularizarea albiei paraului, foraje pentru monitorizarea dinamicii alunecarilor de teren si nivelului piezometric, camasuiri prin betonarea putului si plombarea golurilor create. Lucrarile au fost executate integral pe cheltuiala Salinei Slanic si au fost evaluate la peste 20 miliarde de lei.
Dupa evacuarea apelor si curatirea vetrei minei inundate, obiectivul a fost pus in functiune la 31 iulie 1998.

Dupa ce minstrul justitiei Catalin Predoiu, le-a taiat sporurile cu 50%, judecatorii au refuzat a intra in salile de judecata si de a-si indeplini sarcinile de serviciu.
Dar se pare ca nimeni nu a observat protestul lor, fiindca nici inainte nu faceau mare lucru si de frica sa nu isi dea lumea seama de treaba asta au trecut la proteste mai serioase si anume blocarea alegerilor prezidentiale.
Judecatorii se prefac ca sunt nemultumiti de reducerea sporurilor si se fac ca uita de spagile primite de la inaltii demnitari aflati in fata lor pentru ai scapa de puscarie.
Tin sa le amintesc domnilor judecatori nemultumiti ca nici un demnitar nu se afla in spatele gratiilor si toti sunt cinstiti cu toate ca tara noastra se duce de rapa.
Dar asta nu este o problema atat timp cat ei nu isi mai primesc integral sporurile.
Vorba aia: Daca nu ai bani, stai cuminte!

Daca te afli din intamplare in aceasta tarisoara uitata de lume, probabil ca deja stii cateva din cele de mai jos. Daca nu le stii pe toate, ar trebui sa emigrezi, fiindca vei face cunostinta si cu restul. Bineinteles, excludem amatorii de senzatii tari.

1. Sa fii indecis e un atu, poti alege dintre mai multe posibilitati.

2. Nu poti sa iti dai seama din ce parte vine trenul, uitandu-te doar la sine.

3. Nimic nu se poate compara cu o geniala lipsa de pregatire profesionala.

4. Fericirea e doar suprimarea tristetii.

5. In zilele astea nostalgia nu mai inseamna mare lucru.

6. Adevarul, desi interesant, este irelevant pentru judecatori.

7. Aplicarea terorii, este tot o forma de comunicare.

8. Cineva care gandeste logic e in contrast cu ceilalti.

9. Daca trebuie sa te lupti pentru a obtine ceva, merita sa trisezi pentru a reusi.

10. Toate lucrurile trebuiesc aduse la forma cea mai simpla posibila, dar nu mai simplu de atat.

11. Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii se aduna si prostii se inmultesc.

12. Ai aflat adevarul, si nu are nici un sens.

13. Daca crezi ca fiecare roman are o farama de bunatate in el, inseamna ca nu ai cunoscut destui.

14. Daca zambesti atunci cand lucrurile merg prost, deja stii pe cine sa dai vina.

15. Muncesti de spargi pe un salariu mediocru care nu iti ajunge nici o saptamana.

16. De fiecare data cand reusesti, cineva iti arata ca nu.

17. Nu exista nici o dovada ca viata ta este importanta.

18. Problema cu viata in Romania este ca dupa ce ai imbatranit, iti dai seama ca mai bine plecai.

19. Cine nu are un plan, critica pe altii.

20. Daca te enerveaza prostii, taranii de oras, si imbecilii vei fi foarte nefericit in aceasta tara.

21. Orice fapta buna, ascunde un secret sau profit.

22. Nu o sa afli niciodata adevarul de la stiri sau ziare.

23. Cel mai popular numar de magie se numeste disparitia banilor publici.

24. Orice tzaran cu patru clase sau femeie josnica poate ajunge o mare vedeta.

25. Lumea sta la coada sa plateasca impozite.

3 romani mor în fiecare an deoarece testeaza o baterie de 9V pe limba lor.

142 romani au fost răniţi din 1999, pentru ca nu au scos acele din camasile noi.

31 romani au murit din 1996 fiindca au stropit bradul de Crăciun cu instalatia pe el.

19 romani au murit în ultimii 5 ani fiindca au mancat decoratiuni de Craciun crezand ca sunt comestibile.

Spitalele au raportate 4 rupturi de brate in ultimul an a romanilor incercand sa-si incheie slitul.

18 romani au arsuri grave, din 2000, fiindca încearcă o bluză noua cu o tigara aprinsa in gura.

543 romani au fost internati in spital în ultimii doi ani deoarece au incercat deschiderea de sticle de bere cu dintii.

Şi, în sfârşit .........

În anul 2007, 36 romani si-au spart capul în timp ce vomitau în toaletă.
Romania Rules!!

Proprietarii restaurentelor, cluburilor si discotecilor din Bucuresti au primit astazi o notificare scrisa din partea Agentiei Nationale Mafiote(ANM), prin care li se precizeaza marirea cuantumului taxelor de protectie cu pana la 15%.
­
Asociatia Proprietarilor de Localuri Publice din Romania intentioneaza sa protesteze saptamana viitoare in Capitala impotriva practicilor abuzive ale clanurilor de mafioti, care le impun aleatoriu diverse taxe, dobanzi si comisioane ascunse.­­­
­
Solutia poate veni doar din Parlament

Pentru a se clarifica toate aspectele legate de incasarea taxelor de protectie este absolut necesara o Lege a Taxei de Protectie, precum si norme precise de aplicare a acesteia.

Proprietarii solicita Parlamentului sa adopte de urgenta o lege clara a taxelor de protectie, in care sa se specifice foarte detaliat sumele datorate de fiecare, in functie de cifra de afaceri.

Strict pe anumite aspecte, cele doua tabere sunt de acord

De asemenea, in concordanta cu cele solicitate de Asociatia Proprietarilor de Localuri Publice, Agentia Nationala a Clanurilor Mafiote propune ca proiectul de Lege a Taxei de Protectie sa instituie functia de Colector Taxa Protectie, care sa fie inclusa in Nomenclatorul Meseriilor si Ocupatiilor din Romania, astfel incat cei care exercita in prezent aceste functii la negru sa poate fi trecuti in acte si sa li se deschida Carte de Munca, pentru a beneficia de pensii si de sistemul asigurarilor de sanatate.

Totusi, pentru ca meseria de Colector Taxa Protectie presupune o anumita indemanare si mai ales un talent nativ in acest sens, Agentia Nationala a Clanurilor Mafiote propune ca acestia sa fie platiti si sub forma drepturilor de autor, pentru ca, motiveaza acestia "santajul si ultrajul este o arta".

Proprietarii localurilor publice si-au manifestat deja acordul de principiu cu amendamentele propuse de Agentia Nationala a Clanurilor Mafiote, motivand ca sunt adeptii consensului si ca nicidecum nu ar fi fost presati de vreun pericol direct, iminent si de neinlaturat.

Legea va fi dezbatuta in procedura de urgenta

Legea are mari sanse de a trece saptamana viitoare de comisia juridica a Senatului, urmand sa fie dezbatuta in plenul camerelor reunite pana la sfarsitul lunii martie.

Comisionul de promulgare a fost stabilit la suma de 3 milioane de euro, in lei, le cursul din ziua publicarii in Monitorul Oficial.

Un studiu recent, efectuat de celebra companie de consulting si audit "Gheorghe si Vasile" releva faptul ca la sfarsitul lui 2008 cel putin doi romani din trei aveau acces constant la Internet, acasa sau la locul de munca.
Realizat in a doua jumatate a anului trecut, in urma chestionarii a peste 10.000 de subiecti din mediul urban, rural si satre studiul releva de asemenea ca romanii opteaza tot mai des pentru conexiuni in banda larga si mobile internet, aliniindu-se altfel la tendintele mondiale.

Un capitol deosebit de interesant al studiului "Gheorghe si Vasile" este cel rezervat tipurilor de utilizatori din Romania, astfel in urma unui efort supraomenesc, cercetatorii britanici si cei romani au izolat 5 tipuri principale de internauti.

1. Utilizatorul incepator
Varsta: intre 4 si 10 ani sau intre 60 si 90 ani
Sex: M sau F
Interese: desenele animate, Cleopatra Stratan, site-urile cu jocuri amuzante, magazinele on-line de scutece, rubrica decese.
Timp petrecut on-line: cateva minute intre doua biberoane/perfuzii

2. Utilizatorul "smecher"
Varsta: intre 10 si 32 de ani
Sex: inca nu, dar poate iese ceva pe net...
Interese: compuneri cu extraterestrii, referate, hai5, messenger, adidasi.ro, fanclub Gutza, Mirc, videoclipuri, clienti download jocuri, filme si programe, pornache, cum sa spargi parole de yahoo, femei goale, lesbiene, hack, webcam, videochat, Counterstrike, Fifa in retea, Dota, NFS, crack-uri, patch-uri, filmuletze funny, smileys, Smiley , Uzzi cu Smiley, cum sa parchezi o masina pe dos, cum furi coduri de reincarcare orange?, poze cu parjol la inmormantare, poze sa razi de mori, marius olandezu comenturi, trilulilu, melodiile celor de la wrestling, fete virgine etc.
Timp petrecut on-line: cu lunile

3. Utilizatorul "Printesa"
Varsta: intre 12 si 35 de ani
Sex: in functie de cine intreaba
Interese: impresariat, hai5, ibiza, culoarea roz, messenger, mirc, manele noi, videochating, texte glitter, cum sa faci poze cu telefonul in oglinda, cum sa asortezi colantii la roz, catelusi si pisicutze, cum sa fii virgina, cum sa ramai insarcinata, google, poze cu fotbalisti dezbracati, 10 trucuri ca sa iti atragi barbatul in pat, masti cu castraveti, ten gras, facut misto de pitipoance etc.
Timp petrecut on-line: intre doua telenovele

4. Utilizatorul "Cultivat"
Varsta: 20 si ceva
Sex: virtual, inexistent
Interese: Goole Earth, Youtube, Trilulilu, jocuri online, presa, torenti, HappyFish, horoscop online, pornache, Wikipedia, Facebook, MySpace, bloguri, feeduri, Za List, The Onion, Lolcats, Podcasturi, google analythics, Second Life, tutoriale Photoshop, cum se face nod la cravata, Metropotam etc.
Timp petrecut on-line: nedefinit

5. Utilizatorul "Bussines"
Varsta: fara varsta, timpul e bani
Sex: M, in timpul liber
Interese: e-mail, cursul valutar, feedere, portaluri Bussines 2 Bussines, legislatie, protectia muncii, Site-uri stiri, proiecte online, PR, HR, virtualizare, IT&C, fluctuatii bursa, Web 2.0, standardizare, W3C, e-commerce, design, e-government, plata amenzilor rutiere in Bucuresti, e-Banking, CSS, token, CSR, https://, Linkedin etc.
Timp petrecut on-line: intre un meet-ing si un brief-ing

Inca din negurile vremurilor se stie despre romani ca sunt un popor unit, cu un comportament specific turmelor de animale. Pentru o reconfirmare a acestei situatii fara precedent in istoria lumii, cercetatori, specialisti si tot felul de alti oameni importanti care au habar de stiinta au realizat un studiu prin care s-a demonstrat fara putinta de tagada ca titlul de cel mai turma-popor ii apartine Romaniei.

Spiritul de turma analizat la nivel lingvistic

“Spiritul de turma se poate urmari la nivel lingvistic printr-o analiza simpla a zicalelor nascute din intelepciunea populara. Astfel ca, expresii ca merge caine surd la vanatoare, unde-s multi puterea creste, cata frunza si iarba, strica orzul pe gaste, aceeasi Marie cu alta palarie, aschia nu sare departe de trunchi s.a. fac referire la oameni cu o gandire simpla, uniformizati comportamental, fara atitudine si mai ales cu o personalitate de gloata. Consider ca acest spirit ne-a ajutat sa ne descurcam ca natie si trebuie sa fim mandri de el” – a declarat lingvistul Alin Lupu pentru times.ro.

Cercetarea s-a realizat pornind de la studiul turmelor de animale

Studiul, realizat de Institutul Roman de Cercetare, a avut ca punct de pornire analizarea turmelor de capre, oi si vaci, despre care s-a aratat pe linie etologica (etologia mizeaza pe continuitatea comportamentala om-animal) faptul ca asa cum oile se lasa conduse orbeste de cineva care da impresia ca stie drumul, tot asa si romanii se lasa ghidati foarte usor de o persoana dominanta, pe care o plaseaza in conditia de lider din nevoia de frica fata de un superior.

“Romanul iubeste aglomeratia si este in stare sa se calce in picioare doar pentru a reveni in mediul lui natural: inghesuiala” – a subliniat etologul Simion Mioreanu.

Cultura corporativa, ghidata de spiritul de turma

Dupa ce a fost analizat comportamentul la tot felul de turme de animale, cercetatorii au realizat un sondaj avand la baza un esantion de 4 turme de oameni din 4 companii mari din Bucuresti. Primul pas in demonstrarea ideii de turma la romani a fost mintirea angajatilor ca managerii celor 4 companii au decedat, companiile urmand a fi lasate o saptamana fara acestia, fara taskuri, intr-o structura organizationala incerta. Al doilea pas a fost analizarea comportamentului angajatilor in aceasta situatie de criza.

S-a constatat ca oamenii au trecut prin tot felul de accese de panica, angoasa, lipsa reperelor si teama de a lua decizii singuri. Totodata, s-a remarcat ca in momentul in care prima persoana a cedat si a plecat din companie in cautarea unui stapan, ceilalti i-au urmat exemplul intr-un acces de solidaritate si au migrat in alte companii, situatie similara cu transhumanta sezoniera.

Concluzia cercetatorilor este ca in Romania, dupa ’90, mentalitatea de turma a crescut cu 20%, ajungand sa acapareze 87% din populatie, altfel spus, gandirea de masa se repartizeaza crescator, existand riscul sa treaca prin 90% capete de cetateni pana la sfarsitul anului 2009.